Rezervația Paleontologică Ponor

Carierele Ponor și Colonia Cehă se găsesc în partea de vest a orașului Anina, lângă cartierul Steierdorf. Geografic, cariera Ponor este flancată spre est de complexul minier Ponor (incinta principală a sistemului de cariere) și de cartierul Steierdorf. La vest este mărginită de dealul Tâlva Zânei al cărui versant estic suportă chiar o serie de trepte în calcare, la diverse nivele de altitudine. Imediat la sud începe incinta termocentralei pe șisturi bituminoase CET Crivina care în prezent este scoasă din funcțiune. Extremitatea de nord este marcată de Puțul Ponor, abandonat, situat în proximitatea intrării de nord în carieră.

Cariera Ponor este o fostă carieră de exploatare a șisturilor bituminoase și a argilei refractare. Actualmente, exploatarea se face numai ocazional, restrâns și numai pe cuprinsul treptei inferioare, nordice, pentru șisturi bituminoase. Însă perimetrul sudic propus pentru conservare este în întregime abandonat.

Cariera Ponor este un ansamblu de excavații, în patru trepte estice, de orientare nord-sud. Stilul de exploatare ți orientarea sunt dictate de condițiile geologice. Cele patru trepte principale, estice, sunt numerotate începând cu cea inferioară, cariera mai cuprinzând și o succesiune de trepte vestice, în versantul calcaros al dealului Tâlva Zânei. Primele patru trepte deschid întreaga succesiune a Liasicului care reprezintă și formațiunea productivă, nu numai la Anina dar și în toată regiunea Banatului.

Inventarul sistematic actual de la Anina se ridică la peste 120 specii, aparținând tuturor grupelor taxonomice majore de la nivelul Jurasicului, mai puțin angiosperme. Paleoflora este cunoscută din 1850, când Franz Foetterle face public primul studiu cu privire la Anina, până în 1994 referirile paleobotanice privitoare la Anina, trecând peste 39 de titluri, dintre care două monografii importante publicate și una în curs de publicare.

Paleoflora de la Anina este cunoscută în lume atât datorită bogăției sistematice cât și datorită influenței de ordin taxonomic pe care a avut-o de-a lungul timpului, Constantin von Ettingshausen și Karl Justus Andrae, doi dintre cercetătorii care au lucrat cu material provenind de la Anina, descriind în premieră taxoni importanți pentru paleobotanica Jurasicului, cum este cazul genurilor Protorhipis (Hausmannia) și Thinnfeldia (Pachypteris). În plus Anina a dat o serie întreagă de specii noi, în mare parte valabile și până astăzi.

Colecții de plante fosile de aici se găsesc la Anina, București, Cluj, Timișoara, Berlin, Viena, Londra și Budapesta, patrimoniul geologic mobil fiind mai mult decât substanțial, ceea ce face și mândria muzeelor sau universităților respective. Colecția cea mai bogată de paleofloră se găsește la Universitatea București, în Laboratorul de Paleontologie.

În cadrul carierei Colonia Cehă au fost descrise tuneluri de reptile de vârstă Jurasic timpurie, astfel de tuneluri fiind unice în Europa. Cel mai probabil, reptilele săpătoare de la Colonia Cehă au fost dinosaurieni. Singurele tuneluri de reptile mesozoice au fost descrise din Africa de Sud, Argentina și Arizona, Colonia Cehă fiind cea de a patra ocurentă în lume a acestui tip de ichnoformă.

În Cariera Ponor au fost descrise urme pași de tetrapode (dinosaurieni sau crocodilieni), atribuite speciei Batrachopus cf. dewyi, ulterior fiind găsite aici și alte tipuri de urme de pași.

Flora fosilă de la Anina înregistrează frecvent urme de interacțiune cu insecte, fiind frecvent descrise urme de insecte defoliatoare, gale, etc.

Paleo 2 paleo 1

© Conf. Dr. Ing. Mihai E. Popa – Universitatea din București, Facultatea de Geologie și Geofizică

2048 Total Views 6 Views Today