Peştera Buhui

Peștera este cunoscută de generații de locuitori ai orașului Anina desi, puțini au explorat-o: exploratorii și iubitorii de speoturism vor fi privilegiați să vadă în Munții Aninei cea mai mare peșteră din Banat: Peștera Buhui (6547 m). Ea este străbătută de cel mai lung râu subteran din România: Râul Buhui (2100 m).

Peștera Buhui este declarată rezervație speologică și are mai multe căi de acces. Din amonte în aval, acestea sunt:

– intrarea Certej

– intrarea prin Aven- inaccesibilă în prezent

– intrarea prin Dolină

– intrarea Grota Buhui care este, în fond, și ieșirea.

Intrarea princilală este cea de la Certej, care are o lățime de cca. 9 m și o înălțime de 2,5 m. Pârâul Certej, după ce intră în peșteră, parcurge 22 m și se varsă apoi în pârâul Buhui, care apare din stânga, dintr-o galerie lungă de cca. 648 m, cu o înălțime variabilă între 2 și 14 m. Pârâul Buhui este considerat și cel mai lung râu subteran din țară.

Peștera Buhui este o peșteră activă, însă pe porțiunea activă nu se întâlnesc clasicele stalagmite și stalactite. Temperatura este de 8- 9,5 C și umiditatea de 97-100%. În ceea ce privește lungimea totală a peșterii, trebuie să reținem că nici până în ziua de azi ea nu a fost explorată în totalitate datorită problemelor deosebite pe care le pune o astfel de acțiune.

Galeria principală prin care circulă pârâul Buhui, este de dimensiuni variabile, cu mici ramificații colaterale și săli mari (Sala Confluenței, Sala Coloanelor, Sala Domurilor, Sala Urșilor), mai multe lacuri subterane și cascade (Cascada mare, Cascada mică). Atât din galeria principală cât și din săli pornesc galerii laterale scurte, înfundate la capăt fie cu concrețiuni, fie cu material aluvionar. În galeria principală lipsesc stalagmitele și stalactitele, însă sunt prezente sculpturile, dantelele și traforajul pereților care alcătuiesc fantastice formațiuni concreționare (Cascada Izvorului, Cascada Albă).

Peștera este dezvoltată în parte pe diaclaze, în parte pe fețe de strat, având pe alocuri aspect de tunel de presiune. A fost săpată în calcare barremian-apțiene și ale apțianului superior prin pierderea apei în ponoarele de pe valea pârâului Buhui.

Amintim faptul că în Sala Urșilor se găsesc oase de Ursus Spaeleus și Capra Ibex. De asemenea și microfauna din peșteră prezintă mare interes, în prezent fiind în plină desfășurare o amplă acțiune de identificare a tuturor vietăților din acest habitat.

Fauna atrage atenția prin specia troglobiontă Bulgarosoma ocellatum și prin speciile Ploydesmus, Trachysphaera și Trechus. Se mai întâlnește și Nemastoma Silii, prezentă pe pereții peșterii alături de numeroase diptere și araneide.

O altă componentă importantă a faunei sunt liliecii (Myotis oxygnatus) și Rhinolophus ferrumequinum, care sunt ocrotiți prin lege.

Apa din unele gururi conține mici crustacee tipic subterane: Elaphoidella romanica, Elaphoidella phreatica, Acanthocyclops reductu propinquus, Pseudocandona sp. aff. eremita și Niphargus sp.

Pârâul Buhui, care străbate această grotă pe o lungime de 3 217 m este considerat cel mai lung râu subteran din România.

2754 Total Views 1 Views Today